Fragmenta codicum: o nouă colecție de manuscrise medievale la Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca
(Pre)facerea pergamentului
Sub-activitatea de instruire non-formală în domeniul facilitării activităților și proceselor de grup și a proiectării expoziției
Panotarea expoziției in situ
Comunicare științifică despre descoperirile legate de cele 21 de manuscrise
Conceperea design-ului vitrinelor expoziționale
Documentarea rezultatelor intervenției asupra manuscriselor
În documentul de mai jos vă prezentăm rezultatele intervenției de restaurare asupra celor 21 de manuscrise.
Înainte și după
Activitatea de clasare a început după restaurarea integrală a primelor manuscrise și s-a desfășurat în paralel cu activitatea de restaurare. Această activitate implică întocmirea documentației necesare pentru clasarea fiecărui manuscris restaurat. Astfel, până în acest moment, au fost completate 17 „Cereri de clasare”, adresate Direcției de Patrimoniu a Ministerului Culturii. Aceste dosare conțin „fișele standard“, care cuprind descrierea bunului cultural, cu materialul, tehnica, dimensiunile (și alți parametri de identificare), documente de referință, antecedente, starea de conservare, cantitatea, date specifice – prezența semnăturilor, a inscripționărilor, mărcilor etc.), „fișele analitice“, pe care apar toate datele exemplarului propus pentru clasare (informații legate de deținători, titlul, descrierea de catalog, ilustrațiile, ornamentele, alfabetul, notele generale, legătura și starea de conservare, ex-libris-urile, criteriile de bibliofilie, vedeta de responsabilitate, oglinda paginii de titlu), căreia îi sunt anexate fotografii care să redea aspectele esențiale (coperta, prima pagină etc.), „fișele de conservare“, care cuprind descrieriile legate de: autor, deținător, categorie, datare, numărul de inventar, dimensiuni și numărul de file. Raportul de expertiză constituie, astfel, dosarul care înglobează toate aceste documente. În plus se realizează o descriere exhaustivă a stării de conservare a bunului cultural, a lipsurilor, a ștampilelro, a filelor deteriorate, a completărilor de material, a însemnărilor, a recompactărilor, a suportului material, a restaurărilor, a condițiilor de păstrare și a propunerilor de conservare. Acestor documente le sunt alăturate fotografii ale manuscriselor. Pentru toate manuscrisele s-au verificat criteriile de clasare, si s-a argumentat necesitatea clasării lor în patrimonial national. Expertul clasare angajat în cadrul proiectului a calculat punctajele pentru clasarea fiecărui manuscris în parte, conform criteriilor stabilite de Direcția Patrimoniu. Argumente precum vechimea, frecvența, starea de conservare, valoarea istorică, valoarea memorială, autenticitatea, calitatea formală stau la baza formulării concluziilor care însoțesc toate propunerile de clasare.
Activitatea de instruire și dezvoltare profesională vizează dezvoltarea competențelor a cinci persoane din echipa proiectlui și a expertizei în domenii conexe biblioteconomiei și s-a derulat pe întreaga perioadă a derulării proiectului.
Activitățile de formare acoperă patru domenii diferite legate de intervenția asupra cărților vechi: expertizarea, restaurarea, clasarea și expunerea și, implicând instituția norvegiană, susțin cooperarea culturală internațională în domeniul patrimoniului cultural. Pentru restaurare și expunere s-au folosit activități de job-shadowing. Pentru expertizare și clasare s-au folosit instruirea formală și mentoratul. Ambele tipuri de instruire au fost derulate în paralel cu activitățile de intervenție asupra celor 21 de fragmente, iar beneficiarii au fost implicați în toate etapele acestor acțiuni de intervenție.
Această activitate a început în luna a doua a proiectului și a implicat, până la acest moment, mai multe subactivități: instruire și dezvoltare profesională în domeniul restaurării și conservării cărților vechi, în domeniul clasării, în domeniul codicologiei (expertizării cărților vechi). Instruirea în domeniul design-ului expozițional și al curatoriatului va începe în lunile premergătoare vernisării expoziției.
Sub-activitatea de descriere și catalogare a fragmentelor de manuscrise medievale a presupus formarea a doi dintre membrii echipei proiectului în mai multe direcții: 1. paleografie latină, pentru descifrarea textelor și încadrarea corectă a scrierii (cel mai adesea gotică textuală) și a variantelor ei (textus praescissus, cursiva libraria, bastarda etc.); 2. codicologie, pentru descrierea elementelor codicologice (dimensiuni, paginare, liniere etc.); 3. elemente de paleografie muzicală, pentru datarea și localizarea manuscriselor cu notații muzicale; 4. elemente de liturgică și inițiere în folosirea bazei de date Cantus etc.; 5. elemente de istoria artei pentru descrierea inițialelor decorate; 6. inițiere în folosirea bazelor de date și în literatura secundară pentru identificarea textelor; 7. inițiere în nomenclatura codicologică pentru corecta descriere a elementelor relevante.
Sub-activitatea de instruire și dezvoltare profesională în domeniul restaurării și conservării cărților vechi a fost desfășurată în cadrul Muzeului Național al Unirii Alba-Iulia prin job-shadowing și tutoriat unu-la-unu. Doi formatori cu experiență bogată în domeniul restaurării de carte veche i-au inițiat pe cei doi asistenți – un angajat al Bibliotecii Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, iar celălalt, angajat al Muzeului Național al Unirii Alba-Iulia – în toate etapele pe care acest domeniu legat de conservarea cărții vechi le presupune. Astfel, beneficiarii activităților de formare au trecut printr-o etapă de pregătire teoretică, învățând cum se întocmesc fișele de conservare și fișele de restaurare, apoi la etapele de testare a solubilității, de analiză a pigmenților, de stabilire a Ph-ului, pentru ca, ulterior, să învețe diferite metode de curățare mecanică prin îndepărtarea impurităților cu pensulă moale. Beneficiarii au deprins, ulterior, tehnicile de fixare a culorilor și pigmenților solubili, de curățare umedă cu soluții hidroalcoolice, de consolidări ale fisurilor, de completare a lacunelor de material, de emoliere și de confecționare a mapelor de protecție.
Sub-activitatea de instruire teoretică în domeniul clasării obiectelor de patrimoniu a fost desfășurată prin mentorat. Expertul în clasare angajat în cadrul proiectului și-a asumat rolul de formator în domeniul clasării, cu scopul de a iniția doi asistenți, angajați permanenți ai Bibliotecii Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, în toate etapele pe care acest domeniu, legat de clasarea cărții vechi, le implică. Întrucât clasarea bunurilor culturale mobile reprezintă o activitate minuțioasă, ce presupune mai multe etape, cei doi beneficiari ai acestor programe de formare au fost fi implicați în etapele presupuse de clasarea fragmentelor de manuscris restaurate în cadrul proiectului. Cei doi beneficiari au au fost implicați în întocmirea „Dosarului de clasare“ și au fost inițiați în completarea corectă și amănunțită a Cererii de clasare adresată Direcției de Patrimoniu a Ministerului Culturii și au elaborat, alături de formator, „Fișele standard“, ce cuprind o serie de descrieri ale acestor obiecte culturale, în completarea amănunțită a „Fișelor analitice“ și a „Fișelor de conservare“.
Sub-activitatea de instruire non-formală în domeniul facilitării activităților și proceselor de grup și a proiectării expoziției, a facilitării activităților și atelierelor expoziționale se adresează altor două persoane angajate temporar în cadrul proiectului. Această activitate de instruire este asumată de instituția parteneră din Norvegia, Bjerkaker LearningLab, cu scopul de a instrui beneficiarii în metode noi de educație non-formală ce pot fi utilizate în cadrul expozițiilor și pot fi adaptate atât pentru grupuri de tineri, cât și pentru grupuri de adulți. Cei doi asistenți sunt instruiți într-o manieră non-formală, pentru a deprinde tehnicile moderne de facilitare a proceselor de lucru cu grupuri eterogene, metode ce iau în calcul atât starea emoțională și nevoile de învățare individuale, precum și specificitatea mediului și a contextului pentru eficiența formării.
Partenerul norvegian, care dispune de expertiză în andragogie, respectiv în planificarea, organizarea și curatorierea expozițiilor, și-a asumat, prin reprezentanții săi, responsabilitatea de a oferi consultanță în câteva domenii integrate în managementul învățării și educației adulților, domenii precum metodologia educației non-formale, tehnici de proiectare a expozițiilor inovative și itinerante și, respectiv tehnici de animare a expozițiilor.
Activitățile desfășurate până în momentul de față au luat, mai degrabă, forma unor ședințe de mentorat, din cauza formatului online prin intermediul căruia s-a desfășurat această activitate de formare.
În etapa premergătoare vernisării expoziției in situ, formatorii, reprezentanți ai instituției partenere din Norvegia, au oferit Promotorului de proiect, în cadrul câtorva întâlniri în prezență fizică, servicii de consultanță în domeniul expunerii inovative a fragmentelor medievale restaurate, furnizând, totodată, îndrumare în privința metodelor și tehnicilor utilizate în gestionarea și facilitarea grupurilor neomogene de persoane, respectiv de potențialii vizitatori ai expoziției. Astfel, Academia Română, Filiala Cluj-Napoca a beneficiat în toate etapele implementării proiectului, de consultanță pentru organizarea într-un format cât mai atractiv – pentru tineri și seniori, pentru specialiști și publicul larg deopotrivă – a workshop-urilor planificate în cadrul expoziției.
Conceperea design-ului vitrinelor expoziționale
În urma finalizării achiziției mobilierului expozițional, o primă activitate de pregătire a expoziției a constat în proiectarea/amenajarea spațiului expozițional.
O altă activitate, care s-a desfășurat în luna decembrie 2021, a constat în elaborarea conceptului general al expoziției in situ, prin stabilirea conținutului expozițional al fiecărei vitrine expoziționale în scopul prezentării obiectelor asupra cărora s-a intervenit, prin restaurare, pe parcursul desfășurării proiectului.
În conceperea expoziției s-a ținut cont de chestiunile cele mai relevante legate de manuscrisele medievale, de provenineța, istoria și traseul lor european, de înrudirea cu alte manuscrise din diverse centre europene.
În activitatea de planificare a vitrinelor expoziționale s-a implicat și instituția parteneră din Norvegia, în special prin Expertul facilitator grupuri și proiectare expoziţie, care, împărtășind din experiența sa în organizarea și curatorierea unor expoziții în format clasic, a oferit câteva argumente utile pentru organizarea vitrinelor ținând cont de tipul și forma manuscriselor restaurate, de datare și proveniență sau de înrudirea/legăturile existente între manuscrise. Astfel, prin consultarea directă a expertului în proiectarea expozitiilor, reprezentant al Bjerkaker LearningLab, și prin colaborarea între Academia Română, Filiala Cluj-Napoca și Bjerkaker LearningLab din Norvegia, s-a realizat design-ul expozițional al vitrinelor.
În prima vitrină, cu caracter general, sunt evidențiate locuri unde pot fi găsite fragmente de manuscrise: în legătura corpului cărții, rătăcite între filele acestora sau chiar lipite de acestea sau sub formă de copertă sau cotor al corpului cărții.
În cea de-a doua, sunt exemplificate locurile din legătura cărții de unde au fost extrase/au provenit câteva din manuscisele restaurate.
Cea de-a treia vitrină prezintă modul de reconstituire a câtorva dintre manuscrisele care, înainte de a fi restaurate, erau considerate ca fragmente independente/separate unele de altele și care, prin restaurare, au putut fi identificate (reîntregite întocmai pieselor unui puzzle) ca părți ale aceleiași file de manuscris.
Cea de-a patra vitrină reconstituie proveniența cărților suport.
În a cincea vitrină sunt expuse manuscrise liturgice a căror origine nu a putut fi stabilită cu certitudine.
A șasea vitrină conține Antifonare și Graduale Transilvănene, iar cea de-a șaptea reconstituie, în mod similar cu vitrina precedentă, Antifonare și Graduale cu decorațiuni colorate de proveniență orădeană.
Cea de-a opta vitrină dezvăluie publicului una dintre cele mai spectaculoase și mai mari piese restaurate în cadrul proiectului, respectiv Gradualul, respectiv cartea de cântece liturgice folosită în Biserica catolică Sf. Mihail, una dintre instituțiile/clădirile simbolice ale orașului Cluj, respectiv biserica gotică din centrul orașului.
Cea de-a noua vitrină conține Psaltirea OFM Cluj și două manuscrise decorate.
În fine, cea de-a zecea vitrină conține cărțile care, în urma desprinderii manuscriselor de pe copertele corpului cărților, au fost relegate în piele în Laboratorul de restaurare al Muzeului Național al Unirii Alba-Iulia.
Comunicare științifică despre descoperirile legate de cele 21 de manuscrise
Inaugurarea expoziției a fost precedată de un eveniment public cu caracter deopotrivă științific și publicitar. Colegul nostru medievist, Adrian Papahagi a susținut, în data de 13 ianuarie 2022, o comunicare cu privire la descoperirile legate de cele 21 de manuscrise medievale din Biblioteca Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca ce urmau să fie expuse publicului larg. Evenimentul organizat online a fost găzduit de Societatea de Studii Clasice din București.
Panotarea expoziției in situ
Cu satisfacția lucrului bine făcut, întreaga echipă a Promotorului de proiect, Academia Română, Filiala Cluj-Napoca participă la activitățile de panotare a expoziției in situ sub directa îndrumare a celor doi reprezentanți ai instituției partenere din Norvegia, Bjerkaker LearningLab. Consultanța oferită pe tot parcursul proiectului de către partenerul norvegian și cooperarea continuă dintre cele trei instituții partenere a crescut calitatea expoziției noastre. Expoziția va reuși, astfel, să stabilească noi standarde în prezentarea inovatoare și atractivă a istoriei cărților vechi și rare. Exponatele noastre vor fi însoțite de instalații multimedia și de un eseu vizual foto-video. Iată, deci, un exemplu cert de cooperare bilaterală reușită.
(Pre)facerea pergamentului
Continuatoare desăvârșită a unei îndelungate tradiții de producere și prelucrare a pergamentului, ce datează de la începutul secolului XIV, Lucreția Miu, unul dintre foarte puținii maeștri ai acestei meserii tot mai rar întâlnite într-o epocă dominată de tehnologiile digitale, pregătește la Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca, două ateliere demonstrative de producție și prelucrare a pergamentului. Impreună cu o parte a echipei proiectului, Lucreția Miu selectează din depozitele Bibliotecii, pentru exemplificare, pergamente realizate din diferite tipuri de piei de animal. Aceasta analizează microscopic starea de conservare și/sau de degradare a diverselor pergamente alese și oferă consultanță unor bibliotecari și membri ai echipei proiectului.
Fragmenta codicum: o nouă colecție de manuscrise medievale la Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca
În data de 7 octombrie 2022, un alt eveniment important a marcat activitatea expozițională a proiectului nostru. În cadrul unui eveniment public de largă audiență organizat de Academia Română, Filiala Cluj-Napoca respectiv la deschiderea celei mai importante manifestări științifice organizate de Promotorul de proiect a avut loc o prezentare a colecției celor 21 de manuscrise restaurate și expuse. Prezentarea a fost realizată de Expertul clasare din cadrul proiectului. Prezentarea publică a catalogului expoziției, a relevanței conținutului său științific, dar și a formatului său estetic/vizual a reprezentat un moment important al acestui expozeu.
