Activitatea de restaurare a început în luna a martie 2020 și se desfășoară continuu până la momentul vernisării expoziției. Partenerul de proiect, Muzeul Național al Unirii Alba-Iulia și-a asumat integral responsabilitatea pentru activitatea de restaurare, având experiența și resursele necesare în calitate de Centru național de restaurare și conservare a cărții vechi.
Această activitate a presupus, ca prim pas, selecționarea manuscriselor cu prioritate de restaurare, iar principalele criterii ale acestei selecții au fost stabilite în funcție de gravitatea gradul de afectare al stării de conservare și de importanța/relevanța manuscrisului. Cei doi Experți conservare-restaurare carte veche, precum și Expertul restaurare legătură carte veche angajați ai Muzeului Național al Unirii Alba-Iulia sunt implicați în munca de restaurare a fiecărui manuscris în parte și propun tehnicile de restaurare pentru piesele aflate în lucru. Toate manuscrisele asupra cărora s-a realizat intervenția de restaurare au trecut, după necesități, prin fiecare etapă de restaurare: analize fizico-chimice, ( test de solubilitate, analiză pigmenți, stabilirea Ph-ului), curățiri mecanice (îndepărtarea impurităților cu pensulă moale), fixarea culorilor și pigmenților solubili, curățări umede cu soluții hidroalcoolice (rehidratare), consolidări ale fisurilor, emoliere, restaurarea volumului de carte de proveniență, completări ale suportului de text/lacunelor de material, confecționarea scoarțelor de carton și atașarea lor la corpul cărții, croirea învelitorilor de piele/pergament și tragerea lor pe scoarțe, confecționare de cutii de protecție/mape din carton cu pH neutru. Asistentul conservare-restaurare carte veche angajat la Muzeul Național al Unirii Alba-Iulia a asistat și a participat la desfășurarea fiecăreia din aceste etape, precum și la munca de digitizare a manuscriselor.
Până în momentul de față, au fost restaurate atât manuscrise de sine stătătoare, cât și pergamente ce provin din legăturile altor cărți. Cele din urmă necesită o laborioasă activitate de restaurare: scoaterea pergamentului de pe corpul cărții cu sau fără descoasere, relegarea corpului cărții cu verificarea prealabilă a paginației, precum și confecționarea scoarțelor de carton și atașarea lor la corpul cărții prin metoda prelungirii nervurilor, croirea învelitorilor de piele/pergament și tragerea lor pe scoarțe, cu profilarea nervurilor şi protejarea ornamentelor existente. Din cele 21 de manuscrise propuse spre restaurare prin intermediul proiectului nostru, până în acest moment au fost restaurate 17 manuscrise.

Activitatea de clasare a început după restaurarea integrală a primelor manuscrise și s-a desfășurat în paralel cu activitatea de restaurare. Această activitate implică întocmirea documentației necesare pentru clasarea fiecărui manuscris restaurat. Astfel, până în acest moment, au fost completate 17 „Cereri de clasare”, adresate Direcției de Patrimoniu a Ministerului Culturii. Aceste dosare conțin „fișele standard“, care cuprind descrierea bunului cultural, cu materialul, tehnica, dimensiunile (și alți parametri de identificare), documente de referință, antecedente, starea de conservare, cantitatea, date specifice – prezența semnăturilor, a inscripționărilor, mărcilor etc.), „fișele analitice“, pe care apar toate datele exemplarului propus pentru clasare (informații legate de deținători, titlul, descrierea de catalog, ilustrațiile, ornamentele, alfabetul, notele generale, legătura și starea de conservare, ex-libris-urile, criteriile de bibliofilie, vedeta de responsabilitate, oglinda paginii de titlu), căreia îi sunt anexate fotografii care să redea aspectele esențiale (coperta, prima pagină etc.), „fișele de conservare“, care cuprind descrieriile legate de: autor, deținător, categorie, datare, numărul de inventar, dimensiuni și numărul de file. Raportul de expertiză constituie, astfel, dosarul care înglobează toate aceste documente. În plus se realizează o descriere exhaustivă a stării de conservare a bunului cultural, a lipsurilor, a ștampilelro, a filelor deteriorate, a completărilor de material, a însemnărilor, a recompactărilor, a suportului material, a restaurărilor, a condițiilor de păstrare și a propunerilor de conservare. Acestor documente le sunt alăturate fotografii ale manuscriselor. Pentru toate manuscrisele s-au verificat criteriile de clasare, si s-a argumentat necesitatea clasării lor în patrimonial national. Expertul clasare angajat în cadrul proiectului a calculat punctajele pentru clasarea fiecărui manuscris în parte, conform criteriilor stabilite de Direcția Patrimoniu. Argumente precum vechimea, frecvența, starea de conservare, valoarea istorică, valoarea memorială, autenticitatea, calitatea formală stau la baza formulării concluziilor care însoțesc toate propunerile de clasare.

Activitatea de instruire și dezvoltare profesională vizează dezvoltarea competențelor a cinci persoane din echipa proiectlui și a expertizei în domenii conexe biblioteconomiei și s-a derulat pe întreaga perioadă a derulării proiectului.
Activitățile de formare acoperă patru domenii diferite legate de intervenția asupra cărților vechi: expertizarea, restaurarea, clasarea și expunerea și, implicând instituția norvegiană, susțin cooperarea culturală internațională în domeniul patrimoniului cultural. Pentru restaurare și expunere s-au folosit activități de job-shadowing. Pentru expertizare și clasare s-au folosit instruirea formală și mentoratul. Ambele tipuri de instruire au fost derulate în paralel cu activitățile de intervenție asupra celor 21 de fragmente, iar beneficiarii au fost implicați în toate etapele acestor acțiuni de intervenție.
Această activitate a început în luna a doua a proiectului și a implicat, până la acest moment, mai multe subactivități: instruire și dezvoltare profesională în domeniul restaurării și conservării cărților vechi, în domeniul clasării, în domeniul codicologiei (expertizării cărților vechi). Instruirea în domeniul design-ului expozițional și al curatoriatului va începe în lunile premergătoare vernisării expoziției.

 

Sub-activitatea de descriere și catalogare a fragmentelor de manuscrise medievale a presupus formarea a doi dintre membrii echipei proiectului în mai multe direcții: 1. paleografie latină, pentru descifrarea textelor și încadrarea corectă a scrierii (cel mai adesea gotică textuală) și a variantelor ei (textus praescissus, cursiva libraria, bastarda etc.); 2. codicologie, pentru descrierea elementelor codicologice (dimensiuni, paginare, liniere etc.); 3. elemente de paleografie muzicală, pentru datarea și localizarea manuscriselor cu notații muzicale; 4. elemente de liturgică și inițiere în folosirea bazei de date Cantus etc.; 5. elemente de istoria artei pentru descrierea inițialelor decorate; 6. inițiere în folosirea bazelor de date și în literatura secundară pentru identificarea textelor; 7. inițiere în nomenclatura codicologică pentru corecta descriere a elementelor relevante.

Sub-activitatea de instruire și dezvoltare profesională în domeniul restaurării și conservării cărților vechi a fost desfășurată în cadrul Muzeului Național al Unirii Alba-Iulia prin job-shadowing și tutoriat unu-la-unu. Doi formatori cu experiență bogată în domeniul restaurării de carte veche i-au inițiat pe cei doi asistenți – un angajat al Bibliotecii Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, iar celălalt, angajat al Muzeului Național al Unirii Alba-Iulia – în toate etapele pe care acest domeniu legat de conservarea cărții vechi le presupune. Astfel, beneficiarii activităților de formare au trecut printr-o etapă de pregătire teoretică, învățând cum se întocmesc fișele de conservare și fișele de restaurare, apoi la etapele de testare a solubilității, de analiză a pigmenților, de stabilire a Ph-ului, pentru ca, ulterior, să învețe diferite metode de curățare mecanică prin îndepărtarea impurităților cu pensulă moale. Beneficiarii au deprins, ulterior, tehnicile de fixare a culorilor și pigmenților solubili, de curățare umedă cu soluții hidroalcoolice, de consolidări ale fisurilor, de completare a lacunelor de material, de emoliere și de confecționare a mapelor de protecție.

Sub-activitatea de instruire teoretică în domeniul clasării obiectelor de patrimoniu a fost desfășurată prin mentorat. Expertul în clasare angajat în cadrul proiectului și-a asumat rolul de formator în domeniul clasării, cu scopul de a iniția doi asistenți, angajați permanenți ai Bibliotecii Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, în toate etapele pe care acest domeniu, legat de clasarea cărții vechi, le implică. Întrucât clasarea bunurilor culturale mobile reprezintă o activitate minuțioasă, ce presupune mai multe etape, cei doi beneficiari ai acestor programe de formare au fost fi implicați în etapele presupuse de clasarea fragmentelor de manuscris restaurate în cadrul proiectului. Cei doi beneficiari au au fost implicați în întocmirea „Dosarului de clasare“ și au fost inițiați în completarea corectă și amănunțită a Cererii de clasare adresată Direcției de Patrimoniu a Ministerului Culturii și au elaborat, alături de formator, „Fișele standard“, ce cuprind o serie de descrieri ale acestor obiecte culturale, în completarea amănunțită a „Fișelor analitice“ și a „Fișelor de conservare“.

Sub-activitatea de instruire non-formală în domeniul proiectării expoziției, a facilitării activităților și atelierelor expoziționale se adresează altor două persoane angajate temporar în cadrul proiectului. Această activitate de instruire este asumată de instituția parteneră din Norvegia, Bjerkaker LearningLab, cu scopul de a instrui beneficiarii în metode noi de educație non-formală ce pot fi utilizate în cadrul expozițiilor și pot fi adaptate atât pentru grupuri de tineri, cât și pentru grupuri de adulți. Cei doi asistenți sunt instruiți într-o manieră non-formală, pentru a deprinde tehnicile moderne de facilitare a proceselor de lucru cu grupuri eterogene, metode ce iau în calcul atât starea emoțională și nevoile de învățare individuale, precum și specificitatea mediului și a contextului pentru eficiența formării.